Laura şi Dinu, proaspăt căsătoriţi, în noua lor casă. În centrul camerei e o masă, pe ea – cadourile primite la nuntă.

Laura: Această vază îmi aminteşte de cea pe care o avea bunica Maria. Ce frumoasă e! Sunt sigură că va arăta foarte frumos în salon-

Dinu: Da…aici avem un album pentru poze…Ia! Scrie „de la tinerii din biserica voastră, pentru familia Popa”! Hm, Laura, ce facem totuşi cu televizorul pe care l-am primit? Trebuie să ne hotărâm unde îl vindem…

Laura: Nu e bine să-l vindem…Poate mergem la „Tezaur” şi îl schimbăm pe ceva…

Dinu: Ce idee minunată! Să ştii că mâine chiar o să-l încarc şi o să plec cu el la târg.

La prietenul sau Calin

Călin: Bună prietene! Ce faci aici?

Dinu: Păi, tocmai mă întorceam de la „Tezaur”… şi am hotărât să intru şi pe la tine.

Călin: Ai făcut foarte bine! Intră! Ce ai căutat la „Tezaur”?

Dinu: Am făcut ca în povestea lui Creangă… (râde silit)

Călin (foarte mirat): Adică?

Dinu: Am mers să schimb televizorul şi…am găsit o maşină de spălat foarte bună…

Călin: Nu era nouă presupun…

Dinu: Nu, dar am luat-o. Însă când am trecut pe la celălalt raion l-am întâlnit pe fratele Ion, pensionarul…el căuta o maşină de spălat pentru soţia lui şi … i-am dat-o lui…

Călin: Ce-e-e-e? Eşti nebun, omule! El cât ţi-a plătit pentru ea?

Dinu: Nu mi-a plătit…a luat însă un cuptor cu microunde…

Călin: Ha! Ce om eşti! Acum ai cuptorul, nu?

Dinu: Nu tocmai…

Călin: Mă sperii, frate. Ce vrei să spui?

Dinu: Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar când ieşeam am întâlnit o femeie care ducea după ea vreo patru copii. Ştii ce căuta?

Călin: Să nu-mi spui că… (se loveşte cu palma peste faţă)

Dinu: Ea mi-a dat un mp3 player…

Călin (izbucneşte într-un râs sălbatic): No, cine o să aibă acum player! Ha-ha-ha! Să vezi ce-ţi face Laura! Arată-mi-l, unde e?

Dinu: Nu mai e. După ce femeia a plecat, l-am pornit să vadă dacă merge. S-a întâmplat să nu….Am intrat într-un bistro şi l-am schimbat pe un pahar cu lapte şi o porţie de cartofi prăjiţi…

Călin (râzând batjocoritor): Nu am mai auzit niciodată de o asemenea prostie. Deci, pe bune, o să dormi la noapte afară!

Dinu: Să ştii că nu ai dreptate. Laura e o femeie înţeleaptă.

Călin: Hai să facem aşa…eu o să merg cu tine, şi o să mă ascund lângă geamul de la bucătărie. Tu o să vorbeşti cu Laura, o să-i depeni istoria asta şi … dacă o să te certe, să ştii că o să vii să-mi ajuţi la lemne toată săptămâna…dacă nu voi avea dreptate, o să-ţi iau eu o maşină de spălat…

Laura: Hei, ce bine că te-ai întors! Mi-a fost tare dor de tine…ai reuşit?

Dinu: Nu prea…adică…am reuşit ceva..

Laura: Ce ai luat în schimbul televizorului?

Dinu: Păi, am luat o maşină de spălat şi…

Laura: Oh! Acum nu o să mai spăl în mâini!

Dinu: Dar l-am întâlnit pe fratele Ion, el căuta o maşină de spălat…i-am propus-o pe a noastră, iar el a luat pentru noi un cuptor cu microunde…

Laura: Ce bine! Mă bucur atât de mult că ai procedat aşa! El sigur avea mai mare nevoie de ea decât noi. Aşa, o să gătesc mai bine. Unde e?

Dinu: M-m-m…apoi, la ieşire am întâlnit o doamnă cu mulţi copii, sărmanii erau aşa necăjiţi…le-am propus cuptorul, iar băiatul ei mi-a dat un player…

Laura: Ce generos eşti! Mă bucur că am aşa soţ! Ea sigur avea nevoie mai mare decât noi…Şi mai apoi, o să ascultăm muzică…nu-i aşa?

Dinu: Nu, draga mea. Player-ul nu funcţiona. Am mers cu el la un fast-food şi l-am schimbat pe o porţie de cartofi…Iartă-mă…

Laura: Vai, de ce să te iert? Aşa măcar ai mâncat şi nu ai umblat flămând pe drumuri…Ai procedat bine. Sunt mândră de tine!

Dinu şi Călin, în faţa casei.

Dinu: Am pentru tine ceva: un text din Biblie: Proverbe 31. Şi da, aşteptăm cu drag cadoul promis.

Sursa: Silviacristina14’s Weblog