03.30.09
Rugaciunea stareților de la Optina
Doamne! Dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi va aduce ziua ce vine. Doamne! Dă-mi să mă încredințez deplin voii Tale celei sfinte. În fiecare clipă din ziua aceasta îndrumă-mă și ajută-mă în toate. Învață-mă să primesc cele ce mi se întâmplă cu suflet liniștit și cu neclintită încredințare că în toate este sfânta Ta purtare de grijă. Călăuzește-mi cugetul și simțurile, faptele și cuvintele. În împrejurările neprevăzute, dă-mi să țin minte că toate sunt trimise de către Tine. Învăță-mă să mă port cu inimă deschisă și înțelepciune față de toți cei dimprejurul meu, fără să tulbur și să supăr pe nimeni. Doamne! Dă-mi putere să duc greutatea acestei zile și toate cele ce se-ntâmplă de-a lungul ei. Îndrumă voia mea și învață-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert și să iubesc. Amin.
Tort de post cu crema de banane
Săptămâna trecută am găsit pe internet o rețetă de tort de post cu cremă de banane pe care am încercat-o sâmbătă. Cum rezultatul a fost peste așteptări, m-am gândit să v-o împărtășesc:
Blat:
- 1 pahar zahăr
- 1 pahar apă minerală
- 1 și jumătate pahar faină
- 1/2 pahar ulei
- 1 lingură gem
- 1 lingură nucă macinată
- 1 lingură cacao
- 1 lingură pesmet
- esență de rom
- 1 pliculeț praf de copt
Se amestecă toate ingredientele și se împarte compoziția în două. Se coc două foi în tava rotundă. Timp de coacere: 20 min. la 180°C.
Crema:
- 2 banane
- 1 lămâie
- 1/2 pachet margarină (pentru copt)
- 1/2 cană zahăr (pudră)
- 4 banane (pentru ornat)
Se pasează cele două banane, se amestecă cu coaja rasă și cu zeama de la lămâie, cu margarine alifiată și zahărul. Se omogenizează compoziția, apoi se dă la rece 10 minute. Dacă după cele 10 minute vi se pare prea lichidă, se poate amesteca cu puțin gris fiert cu apă.
Când s-au răcit, foile se umplu și se acoperă cu crema de banane. Se ornează apoi cu felii de banană.
Iată cum mi-a ieșit mie:
03.25.09
Tort de post cu cremă de cafea
Pentru că se apropie praznicul Bunei Vestiri, m-am gândit să vă împărtășesc o rețetă de tort de post cu o cremă mai puțin grasă decât variantele clasice de cremă cu margarină.
Blat:
- 200 g făină
- 200 g margarină
- 200 g zahăr
- 100 g nucă măcinată
- 1 pachețel cu zahăr vanilat
Se întind 3 foi care se coc separat în tava de tort tapetată cu hârtie de copt.
Cremă de gris:
- 0,5 l apă
- 100-150 g zahăr
- 100 g margarină
- 50 g gris
- 3 linguri cafea
- esență de rom
- 100 g gem acrișor
Se face cafeaua apoi se strecoara. Se amestecă cu restul de apă și cu zahărul apoi se fierbe. Când dă în clocot se adaugă grisul în ploaie și se lasă să clocoteasca 4-5 min. amestecând continuu.
Se lasa la răcit, apoi când este călduț se pune esența de rom și se toarnă peste margarina alifiată și se omogenizează (dacă se taie crema, puteți să mai preparați puțin gris fiert și să-l adăugați).
Se umplu foile și laterala tortului cu crema de cafea, iar deasupra se pune gemul.
Nota: crema se poate face si cu zeamă lamaie în loc de cafea (dar pentru o altă rețetă de blat).
Nu am nici o fotografie cu acest tort, însă cam așa ar trebui să arate:
03.24.09
Rugăciune pentru căutarea unui duhovnic
Doamne, Tu care nu voiești moartea păcătosului, ci ca să se întoarcă și să fie viu, Tu care Te-ai pogorât pe pământ tocmai spre a învia pe cei ce suspină și care sunt morți prin păcat și spre a-i face vrednici să Te vadă pe Tine, Lumina cea adevarată, pe cât este cu putință omului, trimite-mi un om care să Te cunoască, pentru ca slujindu-l și supunându-mă lui din toate puterile mele, ca și Ție, și făcând voia Ta în a lui, să-Ți plac Ție, singurului Dumnezeu, și să mă învrednicesc și eu, pacatosul, de Împărăția Ta. Amin.
Maioneză de pufuleți (de post)
Am încercat și eu, în sfârșit, rețeta de maioneză de pufuleți pe care am găsit-o pe blog-ul Nataliei și mărturisesc că s-a bucurat de un foarte mare succes. V-o împărtășesc și vouă mai jos:
- o pungă de pufuleți
- o lingură muștar dulce
- zeama de la o lămâie
- ulei
Se înmoaie pufuleții cu puțină apă călduță și se pasează până la omogenizare. Se adaugă muștarul și ulei, apoi se amestecă (eventual cu mixerul) adăugând ulei și zeamă de lămâie până la obținerea cantității și consistenței dorite. Dacă maioneza este prea groasă se mai poate adăuga apă.
Este o alternativă perfectă la maioneza clasică din ou și se poate folosi în orice salată.
Chifteluțe de post din bureți
- 1 cană ciuperci pleurotus
- 2 cartofi cruzi mici
- 1 cartof fiert (sau 2 felii pâine înmuiată)
- 1-2 linguri pătrunjel verde tăiat mărunt
- usturoi
- ceapă
- sare
- condimente
Se pun ciupercile la fiert apoi se dau prin mașina de tocat carne sau se toacă mărunt. Se curăță cartofii cruzi și se dau prin răzătoarea mică. Se pasează cartoful fiert sau se mărunțește bine pâinea înmuiată și se amestecă cu ciupercile, pătrunjelul și cartofii rași. Se adaugă sare, usturoi, ceapă și condimente după gust. Se fac chiftele mici care se coc la cuptor în tava unsă cu ulei sau în tigaie, pe ochi. În timpul coacerii chiftelele trebuie întoarse pe ambele părți.
Gogoși de post
-
3 cești apă - 1 ceașcă ulei
- 1 ceașcă zahăr
- drojdie proaspătă cât o nucă (sau 3 lingurițe drojdie uscată)
- 1 linguriță scorțișoară
- 1 linguriță rasă cojă de lămâie
- 2 plicuri zahăr vanilat
- 1 linguriță sare
- făină cât cuprinde
Se dizolvă drojdia în puțină apă calduță cu o linguriță de zahăr. Într-o oală se amestecă apa călduță, uleiul, zahărul, sarea și mirodeniile.
În ligheanul cu făină se toarnă drojdia și amestecul obținut anterior. Se frământă bine având grijă ca aluatul obținut să fie moale. Se lasă la cald să crească.
Se întinde o foaie groasă de 1 cm, se taie cu un pahar gogoși și se mai lasă 15 min. să crească.
Se coc în ulei încins și se pudrează cu zahăr.
03.12.09
„N-ai nevoie să laşi impresie bună duhovnicului“
Nu faceţi cu nici un chip o spovedanie aşa, tradiţională, raţională, ci afectivă. Să spuneţi păcatul cu gustul lui, cu mustul lui, că de multe ori chiar mărturisirea după un îndreptar de spovedanie poate fi o spovedanie raţională. Deci, să fiţi bine spovediţi! Asta-i taină care mântuieşte! Păcatele dezlegate nu se mai iau în vedere, spune şi Sfântul Ioan Gură de Aur, nici la Vămile Văzduhului, nici la Judecată de Apoi, unde cel mai mare lucru cu care trebuie să ne prezentăm este dezlegarea de păcate.
Dă-ţi seama ce uşor poţi să te mântuieşti! Şi te duci la un semen de-al tău să-i spui, la un om, nu la un înger.
Nu trebuie să existe ruşine la spovedit. Aceasta este o armă foarte eficace a diavolului, să-ţi dea ruşine la spovedit.
O spovedanie bună înseamnă să spui tot. Dacă te ruşinezi, ascunzi din păcate. Apoi, să vă cercetaţi oriunde, să vă controlaţi, că e mare greşeală să nu fii înregistrat în tot ce faci. Urmăriţi-vă pe voi înşivă, înregistraţi-vă paşii şi mintea. Pentru că se poate să te speli pe faţă şi să te speli numai la o subţioară, dar pe una să nu te speli, uiţi.
N-ai nevoie să laşi impresie bună duhovnicului. Duhovnicul se simte bine când îi spui cele mai urâte păcate, pentru că are bucuria că te-a uşurat şi te-a scos din adânc de ape. Tu eşti la doi metri adâncime în apă, de ce îi spui că eşti numai la jumătate de centimetru?
Spovedeşte-te curat. N-are nevoie duhovnicul ca să te lauzi tu pe tine. Şi pe urmă, vă mai spun şi altceva, el este plin de har şi te simte, nu este prost, îşi dă seama. Credeţi că Dumnezeu a făcut duhovnic pe oricine? Şi atunci, te simte şi, delicat, poate să-ţi spună: „De ce mă minţi, mai frate?” Pentru că duhovnicul nu poate să-ţi lase impresia că-ţi cunoaşte ţie păcatele. Îi descoperă Dumnezeu într-un fel, că te dai tu de gol. Puneţi mâna pe creionaş şi notaţi păcatele. Altfel, ţi-l poate dilua mai târziu satana. Dar, dacă nu te-ai pregătit, şi te-ai dus întâmplător, şi te-ai lăsat pe seama duhovnicului, şi ai omis o serie întreagă de păcate pe care nu le-ai spus, acelea nu sunt iertate.
Taina Pocăinţei cuprinde patru elemente:
1. Să nu mai faci păcatul.
2. Să-l mărturiseşti.
3. Să te dezlege duhovnicul.
4. Canonul.
Iar dacă nu puteţi să faceţi canonul pe care vi l-a dat, sunteţi în culpă. Trebuie să vă spovediţi că nu aţi putut să faceţi canonul sau nu aţi vrut. De ce să nu se poată face? Chestia asta că-l fac sau nu-l fac, mai ales că nu-l fac, trebuie s-o discutaţi cu duhovnicul care vi l-a dat. E singurul care poate să vi-l uşureze.
(arhim. Arsenie PAPACIOC, Sfânta Taină a Spovedaniei)
03.02.09
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul
Sfântul Andrei Criteanul, rod al Siriei secolului al VII-lea, a fost secretar al patriarhului Ierusalimului, în calitatea aceasta participând la Sinodul al VI-lea Ecumenic de la Constantinopol (680-681). A fost mare predicator al Catedralei “Sfânta Sofia” din Constantinopol. Prin rânduiala lui Dumnezeu, a fost ales şi hirotonit episcop al cetăţii Gortyna din Insula Creta, păstorind pe credincioşii de aici în vremurile tulburi ale invaziilor arabe.
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul este cea mai importantă şi profundă creatţie imnografică a literaturii creştine. Slujba Canonului se săvârşeşte în primele patru zile ale Sfântului şi Marelui Post şi în săptămâna a cincea, miercuri.
Canonul de pocăinţă este o treaptă a urcuşului nostru duhovnicesc spre Înviere. Alături de celelalte creaţii liturgice specifice Marelui Post al Sfintelor Paşti: Sfânta Liturghie a Darurilor mai inainte sfinţite, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare şi deniile, Canonul Sfântului Andrei Criteanul reprezintă comoara pe care Sfânta Biserică o înfăţişează dreptslăvitorilor creştini pentru o pregătire conştiincioasă în vederea întâmpinării, aşa cum se cuvine, a Marelui Praznic al Învierii Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Pr. Justinian
03.01.09
Rugaciunea Sfântului Efrem Sirul
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. (o metanie)
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău. (o metanie)
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”. (o metanie)
