Arhivă | Octombrie 2008

Toamna în grădină…

Femeia înțeleaptă

Laura şi Dinu, proaspăt căsătoriţi, în noua lor casă. În centrul camerei e o masă, pe ea – cadourile primite la nuntă.

Laura: Această vază îmi aminteşte de cea pe care o avea bunica Maria. Ce frumoasă e! Sunt sigură că va arăta foarte frumos în salon-

Dinu: Da…aici avem un album pentru poze…Ia! Scrie „de la tinerii din biserica voastră, pentru familia Popa”! Hm, Laura, ce facem totuşi cu televizorul pe care l-am primit? Trebuie să ne hotărâm unde îl vindem…

Laura: Nu e bine să-l vindem…Poate mergem la „Tezaur” şi îl schimbăm pe ceva…

Dinu: Ce idee minunată! Să ştii că mâine chiar o să-l încarc şi o să plec cu el la târg.

La prietenul sau Calin

Călin: Bună prietene! Ce faci aici?

Dinu: Păi, tocmai mă întorceam de la „Tezaur”… şi am hotărât să intru şi pe la tine.

Călin: Ai făcut foarte bine! Intră! Ce ai căutat la „Tezaur”?

Dinu: Am făcut ca în povestea lui Creangă… (râde silit)

Călin (foarte mirat): Adică?

Dinu: Am mers să schimb televizorul şi…am găsit o maşină de spălat foarte bună…

Călin: Nu era nouă presupun…

Dinu: Nu, dar am luat-o. Însă când am trecut pe la celălalt raion l-am întâlnit pe fratele Ion, pensionarul…el căuta o maşină de spălat pentru soţia lui şi … i-am dat-o lui…

Călin: Ce-e-e-e? Eşti nebun, omule! El cât ţi-a plătit pentru ea?

Dinu: Nu mi-a plătit…a luat însă un cuptor cu microunde…

Călin: Ha! Ce om eşti! Acum ai cuptorul, nu?

Dinu: Nu tocmai…

Călin: Mă sperii, frate. Ce vrei să spui?

Dinu: Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar când ieşeam am întâlnit o femeie care ducea după ea vreo patru copii. Ştii ce căuta?

Călin: Să nu-mi spui că… (se loveşte cu palma peste faţă)

Dinu: Ea mi-a dat un mp3 player…

Călin (izbucneşte într-un râs sălbatic): No, cine o să aibă acum player! Ha-ha-ha! Să vezi ce-ţi face Laura! Arată-mi-l, unde e?

Dinu: Nu mai e. După ce femeia a plecat, l-am pornit să vadă dacă merge. S-a întâmplat să nu….Am intrat într-un bistro şi l-am schimbat pe un pahar cu lapte şi o porţie de cartofi prăjiţi…

Călin (râzând batjocoritor): Nu am mai auzit niciodată de o asemenea prostie. Deci, pe bune, o să dormi la noapte afară!

Dinu: Să ştii că nu ai dreptate. Laura e o femeie înţeleaptă.

Călin: Hai să facem aşa…eu o să merg cu tine, şi o să mă ascund lângă geamul de la bucătărie. Tu o să vorbeşti cu Laura, o să-i depeni istoria asta şi … dacă o să te certe, să ştii că o să vii să-mi ajuţi la lemne toată săptămâna…dacă nu voi avea dreptate, o să-ţi iau eu o maşină de spălat…

Laura: Hei, ce bine că te-ai întors! Mi-a fost tare dor de tine…ai reuşit?

Dinu: Nu prea…adică…am reuşit ceva..

Laura: Ce ai luat în schimbul televizorului?

Dinu: Păi, am luat o maşină de spălat şi…

Laura: Oh! Acum nu o să mai spăl în mâini!

Dinu: Dar l-am întâlnit pe fratele Ion, el căuta o maşină de spălat…i-am propus-o pe a noastră, iar el a luat pentru noi un cuptor cu microunde…

Laura: Ce bine! Mă bucur atât de mult că ai procedat aşa! El sigur avea mai mare nevoie de ea decât noi. Aşa, o să gătesc mai bine. Unde e?

Dinu: M-m-m…apoi, la ieşire am întâlnit o doamnă cu mulţi copii, sărmanii erau aşa necăjiţi…le-am propus cuptorul, iar băiatul ei mi-a dat un player…

Laura: Ce generos eşti! Mă bucur că am aşa soţ! Ea sigur avea nevoie mai mare decât noi…Şi mai apoi, o să ascultăm muzică…nu-i aşa?

Dinu: Nu, draga mea. Player-ul nu funcţiona. Am mers cu el la un fast-food şi l-am schimbat pe o porţie de cartofi…Iartă-mă…

Laura: Vai, de ce să te iert? Aşa măcar ai mâncat şi nu ai umblat flămând pe drumuri…Ai procedat bine. Sunt mândră de tine!

Dinu şi Călin, în faţa casei.

Dinu: Am pentru tine ceva: un text din Biblie: Proverbe 31. Şi da, aşteptăm cu drag cadoul promis.

Sursa: Silviacristina14’s Weblog

„Taina aceasta mare este; iar eu zic, în Hristos şi în Biserică.” (Efes. 5,32)

Sfântul Ioan Gură de Aur. tâlcuind acest pasaj, spune foarte apăsat soților din turma sa:

„Văzut-ai măsură a supunerii? Ascultă și măsură a dragostei. Voiești să se supună ție femeia ca lui Hristos Biserica? Poartă de grijă și tu pentru dânsa, precum Hristos pentru Biserică. Și de va trebui să dai și sufletul pentru dânsa, chiar să te zdrumici de nenumărate ori, fie, să suferi și să pătimești orice, să nu te lepezi. Și de vei pătimi acestea, nimic încă nu ai făcut pentru Hristos. Că tu după ce te-ai unit acum cu dânsa faci acestea, iar Acela pentru ceea ce se întorcea de către El și Îl ura. Deci precum El, pe ceea ce se întorcea de către Dânsul și Îl ura și Îl scuipa și Îl defăima, a adus-o la picioarele Sale cu multă purtare de grijă, nu cu îngroziri, nici cu ocări, nici cu frică, nici cu alt chip ca acesta, așa să te afli și tu către soția ta.” (Cuvântul 20 la Efeseni, PG 62, 137 A – Cf. trad. rom. Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu, Ed. Bunavestire, Bacău, 1995, p. 441)

Sursa: Căsătoria, cale spre sfințenie, David și Mary Ford, Ed. Sophia, București, 2001 (Trad. rom. Constantin Făgețean)

1 Octombrie – Pomenirea Cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului

„Cuvant la Acoperamantul Preasfintei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu, din vedenia Sfantului Andrei si a lui Epifanie.
Praznicul de astazi, al Acoperamantului, a inceput a se praznui pentru o pricina ca aceasta:
In zilele imparatului Leon cel Intelept (886-912), in Constantinopol, spre Duminica, facandu-se priveghere de toata noaptea in cinstita biserica a Vlahernei, intru slava Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, la intaia zi a lunii octombrie si de fata stand multimea norodului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfantul Andrei, impreuna cu ucenicul sau, fericitul Epifanie, si-au ridicat ochii in sus si au vazut pe Imparateasa cerului, pe Acoperitoarea a toata lumea, pe Preasfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, stand in vazduh si rugandu-se. Si era ea stralucind de lumina ca soarele si acoperind poporul cu cinstitul ei omofor, impreuna cu osti ceresti si cu multimea de Sfinti, care in haine albe si in cucernicie stateau imprejurul ei, dintre care doi erau mai alesi: Sfantul Ioan Inaintemergatorul si Sfantul Evanghelist Ioan. Pe aceasta vazand-o, Sfantul Andrei a zis catre ucenicul sau, fericitul Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Imparateasa si doamna tuturor, care se roaga pentru toata lumea?” Iar el a zis: „O vad, sfinte parinte, si ma inspaimantez, ca o vad acoperind pe oamenii ce sunt sunt in biserica, cu cinstitul ei omofor, ce straluceste mai mult decat soarele.”
Si s-au auzit graiurile cele cu umilinta ale rugaciunii ei catre iubitul ei Fiu si Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Imparate ceresc, primeste pe omul cel ce Te slaveste pe Tine si cheama in tot locul preasfant numele Tau. Si acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc il sfinteste si proslaveste pe cei ce te proslavesc pe Tine si rugaciunile celor ce cu dragoste ma cinstesc pe mine, Maica Ta, si fagaduintele, primeste-le toate si din toate nevoile si rautatile ii izbaveste”.
Deci, nadajduindu-ne, Stapana, spre milostivele tale cuvinte, care le-ai zis catre Fiul tau, am voit sa nu ramana fara praznic sfantul tau Acoperamant, o, Preabuna, ci precum tu voiesti a-ti descoperi cinstitul praznic al Acoperamantului tau, o, intrutot milostiva, impodobeste-l. Ca si cei ce te proslavesc pe tine sa se veseleasca, vazand numitele tale praznice mult stralucind; si precum acolo pe norodul cel ce era in biserica cu milostivire l-ai acoperit, asa ne acopera si pe noi, pacatosii robii tai, cu acoperamantul aripilor tale, Fecioara, Acoperitoarea noastra Preasfanta Fecioara, surpand sfaturile si gandurile celor ce cugeta rele asupra noastra. Si, in ziua rautatilor noastre, sa ne acoperi pe noi, iar mai ales in ziua cea rea, cand sufletul se va desparti de trup, de fata sa stai noua intr-ajutor si sa ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vazduh, cele de sub cer, si in ziua infricosatei judecati sa ne acoperi pe noi sub obladuirea Acoperamantului tau.
Cu ale careia preaputernice si bine primite rugaciuni si cu ale tuturor Sfintilor Tai, Dumnezeului, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.” (Proloage)