Arhive

Excursie primită în dar de copiii care participă la orele de cateheză de la Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava

De 5 ani de zile, sâmbătă de sâmbătă, la orele 15, pr. Justinian Cojocar este înconjurat de copii la ora de cateheză la Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava. După un an în care s-au ostenit la biserică la cateheză și la școală cu învățătura, a venit și răsplata pe deplin meritată.

În fiecare an în iunie este excusia de final care anunță vacanța ce durează până în septembrie. Excursia este deja tradiție și bucurie mare.

Anul acesta, traseul a fost extraordinar de frumos, îmbinând pelerinajul la mănăstiri cu ascensiunea pe munte și buna dispoziție, la o stână.

IMG_6228

De dimineață tare, cu voie bună, au plecat la drum 18 copii, însoțiți de pr. Justinian Cojocar, preot slujitor la Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava, responsabil și coordonator al catehezei parohiale.

Continuă lectura

Anunțuri

Ziua femeii și mamei

de Parintele Teofil Anastasoaie

„Nevoia omului modern de a fi sarbatorit isi face vadita prezenta in fiecare luna, in fiecare anotimp, cu diverse sarbatori – mai mult sau mai putin crestine. Primavara debuteaza din acest punct de vedere cu o sarba­toare inchinata femeii in a opta zi a lunii martie care s-a fixat in constiinta oamenilor fara ca acestia sa-si puna intrebarea de ce tocmai ziua de 8 martie, ce s-a petrecut in aceasta zi ?

Este o zi aleasa conventional, dar asezata nu intam­plator inaintea unui mare praznic crestinesc Buna Vestire. Politica amintitului regim ateu era una vicleana, anume de a umbri sarbatorile crestinesti prin asezarea altor sarbatori populare inaintea acestora si incetul cu incetul sa le stearga din constiinta oamenilor.

Continuă lectura

Despre lupta cu patimile…

„Sfântul Ioan Colov a spus următoarea pildă despre acest subiect: Într-un anumit loc era o femeie frumoasă cu purtări îndoielnice. Stăpânului acelui ţinut i-a fost milă de ea, că asemenea frumuseţe se va distruge şi, când a găsit prilejul, i-a spus: Părăseşte calea cea desfrânată şi te voi lua la casa mea şi-mi vei fi soţie şi stăpâna bogăţiilor mele. Să-mi fii numai credincioasă şi atât, altfel, vei avea atâtea necazuri, câte nici nu-ţi poţi închipui. Ea primi şi a fost dusă la casa stăpânului.

Foştii ei prieteni, văzând că dispăruse, au început să o caute şi au descoperit că era cu acel stăpân. Deşi era foarte sever, ei nu şi-au pierdut nădejdea de a ademeni din nou acea femeie frumoasă ca să se întoarcă la ei, ştiindu-i slăbiciunea. Trebuie doar să mergem în spatele casei să fluierăm; ea va şti cine este şi va alerga îndată la noi. Chiar aşa au şi făcut. Au mers în spatele casei şi au fluierat. Femeia cea frumoasă, auzind fruieratul, a tresărit. Ceva din viaţa ei anterioară s-a stârnit în ea. Dar şi-a revenit şi, în loc să iasă din casă, a fugit în cămara în care se afla însuşi stăpânul, şi îndată s-a liniştit; nici măcar nu a mai auzit fluieratul care continua afară. Prietenii au mai fluierat de câteva ori şi au plecat fără niciun rezultat.

Înţelesul pildei este clar. Femeia cea frumoasă reprezintă sufletul căzut care s-a întors spre Dumnezeu cu căinţă şi a făgăduit să-I aparţină şi să-I slujească numai Lui. Prietenii dinainte sunt patimile. Fluieratul lor este impulsul gândurilor, simţirilor şi poftelor pătimaşe. Fuga în camerele dinlăuntru reprezintă adăpostul din adâncurile inimii, pentru a sta acolo înaintea lui Dumnezeu. Când aceasta se împlineşte înăuntru, patima care a tulburat sufletul se îndepărtează de bună voie, ca şi cum n-ar fi existat niciodată, iar sufletul se linişteşte.

(din Viaţa duhovnicească şi cum o putem dobândi de Sfântul Teofan Zăvorâtul)

Lansare oficială a blogului Slujirea preotesei

Pentru a deveni preot, viitorul slujitor al altarului trece printr-o şcoală care îl pregăteşte în acest sens. Nu există însă o şcoală pentru soţia preotului, deşi a fi preoteasă nu este doar un statut social, ci o misiune care cere foarte multă responsabilitate.

Blogul „Slujirea preotesei” a fost creat, cu binecuvântarea duhovnicilor noştri, pentru:

  • a ieşi în întâmpinarea celor care vor să ştie ce responsabilitate îşi asumă atunci când se căsătoresc cu un absolvent de teologie şi caută aceste informaţii în lumea învolburată a internetului;
  • dar şi pentru cei care nu ştiu de ce criterii ar trebui să ţină seama atunci când îşi caută o soţie care să le devină sprijin în viitoarea slujire preoţească;
  • şi, nu în ultimul rând, celor care sunt deja preotese şi vor să înainteze cu dăruire pe această cale a slujirii de care nu suntem vrednice, dar ne-a învrednicit Dumnezeu.

Aşa cum spune şi motto-ul blogului, nu este vorba despre un blog exclusivist. Preoteasa nu trebuie să fie cu nimic mai mult decât trebuie să fie orice femeie creştină. Ea este responsabilă în faţa Sfintei Treimi atât pentru propria familie, cât şi pentru orice atitudine sau faptă care îi influenţează pe cei care văd în ea fie un model de viaţă creştină, fie un argument pentru a păcătui, dacă noi îl oferim.

Dacă doriţi să ne sprijiniţi fie cu materiale despre acest subiect, fie cu opiniile şi părerile voastre despre ce aşteptaţi de la o preoteasă, vizitaţi „Slujirea preotesei” şi scrieţi-ne la adresa de mail afişată.

Domnul să binecuvânteze acest început şi să îl facă spre folos!

Preoteasa Eufemia

Preoteasa Veronica

Preoteasa Natalia

Sfânta Nonna – model de soție, mamă și … preoteasă

Sfânta Nonna este mama Sfântului Grigorie Teologul.

Ea era originară din Capadocia, fiind crescută în credința ortodoxă. S-a căsătorit cu Grigorie, magistrat din Nazianz și membru al unei secte pagane din acea vreme. „În primii lor ani împreună pentru preaplinul credinței sale, ea nu putea îndura să nu poarte același jug cu el. Deși era cea mai puternică și mai vitează femeie, acesta era singurul lucru pe care nu putea să-l îndure – ar fi doar pe jumătate unită cu Dumnezeu din pricina înstrăinării lui, cel ce era parte din ea însăși, și neputinței de a adăuga legăturii trupești deplina unire a duhului. Deci cădea înaintea lui Dumnezeu zi și noapte, cu multă postire și multe lacrimi, stăruind către El pentru mântuirea capului ei. Și cu sârguință se afierosea pe sine soțului ei, înrâurindu-l în multe feluri, cu mustrări și povețe, arătându-i deosebită grijă ori răcindu-se față de el. Dar mai mult decât toate l-a câștigat prin însăți firea ei, și mai vârtos prin acea sârguință întru sfințenie, în stare să plece și să înmoaie sufletul, încât să se supună de bunăvoie nevoințelor virtuții.” (Sf. Grigorie Teologul)

Așadar, prin răbdare și rugăciune, Sfânta Nonna a reușit să-și aducă bărbatul la credința ortodoxă, acesta devenind ulterior episcop de Nazianz. „Iar bunul acesta păstor a fost roada rugăciunilor și călăuzirii soției sale, învățând de la ea ținta viețuirii unui bun păstor.” (Sf. Grigorie Teologul)

Sfinților Grigorie (1 ianuarie) și Nonna (5 august) li s-au născut trei copii: Sfânta Gorgonia (23 februarie), Sfântul Chesarie (9 martie) și Sfântul Grigorie Teologul (25 ianuarie), pe care mama sa l-a făgăduit cu totul lui Dumnezeu încă înainte de naștere. Deci amândoi părinții și toți copiii acestei familii au fost canonizați ca sfinți.

Cele mai frumoase cuvinte despre viața deosebită a mamei sale aveau să fie rostite de Sfântul Grigorie Teologul în anul 347, în cuvântarea de îngropare a tatălui său, Episcopul Grigorie de Nazianz, trecut la Domnul la vârsta de aproape o sută de ani:

„Am auzit Scriptura grăind: Femeie vrednică cine va afla? (Pilde 31,10), și că aceasta e un dar de la Dumnezeu, iar o căsnicie bună e rânduită de Domnul. Chiar necreștinii cred același lucru, căci zic ei: Că n-are bărbatul răsplată mai mare ca soția cea bună. Nici altă răsplată mai grea precât cea nărăvită la rău (Hesiod). […]

Unele femei s-au făcut vestite prin chivernisirea casei lor, altele prin căutarea celor dumnezeiești. Însă chiar de este anevoios a împlini deodată aceste lucruri, ea a întrecut pe toți în amândouă, prin înălțimea la care a ajuns în fiecare dintre ele și prin faptul că numai ea le-a adus laolaltă. Întocmai cum belșugul familiei sale sporea prin supravegherea înțeleaptă și plină de grijă, potrivit poruncilor și rânduielilor lui Solomon privitoare la femeia vrednică (Pilde 31, 10-31), de parcă nici nu s-ar fi îngrijit de credință, tot așa s-a afierosit pe sineși lui Dumnezeu și s-a îndeletnicit cu lucrurile dumnezeiești, ca și cum ar fi fost cu totul slobodă de îndatoririle familiei. Nu îngăduia nici uneia dintre fețele vieții sale să o stânjenească pe cealaltă, ci mai curând făcea astfel ca una pe alta să se încredințeze și să se întărească.

Ce vreme și ce loc de rugăciune au lipsit vreodată de la ea? Că aceasta îi era lucrul de căpetenie în orice zi. Cine asemenea ei să fi avut o astfel de nădejde a dobândi de-ndată cele cerute în rugăciune? Cine oare a mai cinstit ca ea mâna și chipul preoțesc? Ori a cinstit ca ea oricare cale filosoficească? Cine și-a înfrânat mai mult trupul prin post și priveghere? Ori să fi stat ca stâlpul la psălmuirea de toată noapte, ca și la cea din vremea zilei? Cine a iubit fecioria mai mult ca ea, păstrând totuși legătura căsătoriei? Cine a ținut mai mult partea orfanilor și văduvelor, ori să fi ajutat așa de mult la ușurarea suferințelor celor ce jeleau?

Poate sunt lucruri mărunte, iar unora le par chiar vrednice de dispreț, căci nu sunt ușor de atins de către cei mai mulți oameni, iar pizmuirea face ca lucrurile ce nu sunt ușor de atins să fie oarecum și de necrezut. Dar pentru mine acestea sunt cu totul vrednice de laudă căci ele erau întruchiparea credinței și lucrarea râvnei sale duhovnicești…”

Sfânta Nonna și-a urmat soțul în împărăția cerurilor la scurt timp. Și-a dat sufletul în mâinile Domnului în timpul slujirii Sfintei Liturghii, sprijinită de Sfânta Masă a Jertfelnicului Ceresc; și moartă, ea părea să fie adâncită în rugăciune.

Iată modelul de soție, care aproape o viață s-a rugat cu lacrimi și cu răbdare pentru întoarcerea soțului ei la credința cea dreaptă. Iar aceasta a făcut-o cu iubire, căci „cu sârguință se afierosea pe sine soțului ei, înrâurindu-l în multe feluri, cu mustrări și povețe, arătându-i deosebită grijă ori răcindu-se față de el”, și nu cu ceartă, ci „mai mult decât toate l-a câștigat prin însăți firea ei”.

Iată modelul de mamă, care a știut să sădească în inima copiilor săi  credința cea adevărată și dragostea de Dumnezeu, fiindu-le călăuză în dobândirea sfințeniei.

Iată modelul de preoteasă, care a reușit să le îmbine pe toate:

  • a purtat grijă de familia sa asemenea femeii vredince descrisă de Solomon (Pilde 31, 10-31);
  • și-a cinstit soțul l-a sprijinit în slujirea sa de păstor de suflete („Cine oare a mai cinstit ca ea mâna și chipul preoțesc?”);
  • a purtat grijă de cei aflați în suferințe și nevoi („Cine a ținut mai mult partea orfanilor și văduvelor, ori să fi ajutat așa de mult la ușurarea suferințelor celor ce jeleau?”);
  • pe toate le-a încununat cu rugăciune și postire („Ce vreme și ce loc de rugăciune au lipsit vreodată de la ea? Că aceasta îi era lucrul de căpetenie în orice zi. […] Cine și-a înfrânat mai mult trupul prin post și priveghere?”).

Sfânta Nonna nici nu s-a născut sfântă și nici nu a devenit sfântă peste noapte. Întreaga viață ea și-a petrecut-o apropiindu-se din ce în ce mai mult de Dumnezeu și crescând în virtute, maturizându-se treptat, prin încercările și frământările de zi cu zi. Iar strădaniile sale nu au rămas fără rezultat.

Să învățăm, așadar, din viața Sfintei Nonna, că nu trebuie să deznădăjduim, ci întreaga viață trebuie să lucrăm la creșterea noastră duhovnicească, nelăsând nici una din grijile lumești să ne abată de la această lucrare.

Resurse:

Ford, David și Mary, Căsătoria, cale spre sfințenie. Viețile sfinților căsătoriți, Ed. Sofia, București, 2001.

Saint Nonna Sisterhood

Calendar ortodox

Femeia înțeleaptă

Laura şi Dinu, proaspăt căsătoriţi, în noua lor casă. În centrul camerei e o masă, pe ea – cadourile primite la nuntă.

Laura: Această vază îmi aminteşte de cea pe care o avea bunica Maria. Ce frumoasă e! Sunt sigură că va arăta foarte frumos în salon-

Dinu: Da…aici avem un album pentru poze…Ia! Scrie „de la tinerii din biserica voastră, pentru familia Popa”! Hm, Laura, ce facem totuşi cu televizorul pe care l-am primit? Trebuie să ne hotărâm unde îl vindem…

Laura: Nu e bine să-l vindem…Poate mergem la „Tezaur” şi îl schimbăm pe ceva…

Dinu: Ce idee minunată! Să ştii că mâine chiar o să-l încarc şi o să plec cu el la târg.

La prietenul sau Calin

Călin: Bună prietene! Ce faci aici?

Dinu: Păi, tocmai mă întorceam de la „Tezaur”… şi am hotărât să intru şi pe la tine.

Călin: Ai făcut foarte bine! Intră! Ce ai căutat la „Tezaur”?

Dinu: Am făcut ca în povestea lui Creangă… (râde silit)

Călin (foarte mirat): Adică?

Dinu: Am mers să schimb televizorul şi…am găsit o maşină de spălat foarte bună…

Călin: Nu era nouă presupun…

Dinu: Nu, dar am luat-o. Însă când am trecut pe la celălalt raion l-am întâlnit pe fratele Ion, pensionarul…el căuta o maşină de spălat pentru soţia lui şi … i-am dat-o lui…

Călin: Ce-e-e-e? Eşti nebun, omule! El cât ţi-a plătit pentru ea?

Dinu: Nu mi-a plătit…a luat însă un cuptor cu microunde…

Călin: Ha! Ce om eşti! Acum ai cuptorul, nu?

Dinu: Nu tocmai…

Călin: Mă sperii, frate. Ce vrei să spui?

Dinu: Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar când ieşeam am întâlnit o femeie care ducea după ea vreo patru copii. Ştii ce căuta?

Călin: Să nu-mi spui că… (se loveşte cu palma peste faţă)

Dinu: Ea mi-a dat un mp3 player…

Călin (izbucneşte într-un râs sălbatic): No, cine o să aibă acum player! Ha-ha-ha! Să vezi ce-ţi face Laura! Arată-mi-l, unde e?

Dinu: Nu mai e. După ce femeia a plecat, l-am pornit să vadă dacă merge. S-a întâmplat să nu….Am intrat într-un bistro şi l-am schimbat pe un pahar cu lapte şi o porţie de cartofi prăjiţi…

Călin (râzând batjocoritor): Nu am mai auzit niciodată de o asemenea prostie. Deci, pe bune, o să dormi la noapte afară!

Dinu: Să ştii că nu ai dreptate. Laura e o femeie înţeleaptă.

Călin: Hai să facem aşa…eu o să merg cu tine, şi o să mă ascund lângă geamul de la bucătărie. Tu o să vorbeşti cu Laura, o să-i depeni istoria asta şi … dacă o să te certe, să ştii că o să vii să-mi ajuţi la lemne toată săptămâna…dacă nu voi avea dreptate, o să-ţi iau eu o maşină de spălat…

Laura: Hei, ce bine că te-ai întors! Mi-a fost tare dor de tine…ai reuşit?

Dinu: Nu prea…adică…am reuşit ceva..

Laura: Ce ai luat în schimbul televizorului?

Dinu: Păi, am luat o maşină de spălat şi…

Laura: Oh! Acum nu o să mai spăl în mâini!

Dinu: Dar l-am întâlnit pe fratele Ion, el căuta o maşină de spălat…i-am propus-o pe a noastră, iar el a luat pentru noi un cuptor cu microunde…

Laura: Ce bine! Mă bucur atât de mult că ai procedat aşa! El sigur avea mai mare nevoie de ea decât noi. Aşa, o să gătesc mai bine. Unde e?

Dinu: M-m-m…apoi, la ieşire am întâlnit o doamnă cu mulţi copii, sărmanii erau aşa necăjiţi…le-am propus cuptorul, iar băiatul ei mi-a dat un player…

Laura: Ce generos eşti! Mă bucur că am aşa soţ! Ea sigur avea nevoie mai mare decât noi…Şi mai apoi, o să ascultăm muzică…nu-i aşa?

Dinu: Nu, draga mea. Player-ul nu funcţiona. Am mers cu el la un fast-food şi l-am schimbat pe o porţie de cartofi…Iartă-mă…

Laura: Vai, de ce să te iert? Aşa măcar ai mâncat şi nu ai umblat flămând pe drumuri…Ai procedat bine. Sunt mândră de tine!

Dinu şi Călin, în faţa casei.

Dinu: Am pentru tine ceva: un text din Biblie: Proverbe 31. Şi da, aşteptăm cu drag cadoul promis.

Sursa: Silviacristina14’s Weblog

Feminitatea care fascineaza – (4)

Iata si cel de-al patrulea articol din seria „Feminitatea care fascineaza” publicat de Irina:

indexul lectiilor in lb. engleza

Lectia 1
Lectia 2
Lectia 3

Lectia 4

APRECIAZA-TI SOTUL

Aprecierea si admiratia par sa fie acelasi lucru, dar sunt folosite diferit in FW. Apreciezi un barbat pentru ceea ce face pentru tine, si il admiri pentru ceea ce este el. Este posibil sa apreciazi un barbat, dar sa nu-l admiri. Insa pentru o relatie fericita trebuie sa practici cei trei A – accepta, admira apreciaza. Fara acestea trei degeaba casa straluceste, si mancarea e gustoasa.

Ca sa-ti apreciezi sotul cu adevarat trebuie sa treci peste lucrurile superficiale, cum ar fi aspectul fizic, venitul ori statutul social. Cauta sa apreciezi adevaratele valori, cum ar fi onestitatea, bunatatea, generozitatea, blandetea, credinta, sensibilitatea, trasaturi de caracter pe care nimeni nu le poate observa mai bine ca tine. Fii sensibila la darurile sale intelectuale, si la talentele pe care le are. Trebuie sa fii atenta si sa apreciezi lucrurile pe care le face pentru tine- in special cele marunte, care ar putea trece neobservate.Nu pierde ocazia sa-l apreciezi cand face lucruri cum ar fi ca iti deschide usa, cara cumparaturile sau alte lucruri grele, are grija de copii, te ajuta cu treburile casnice, face reparatii in gospodarie. Arata-ti aprecierea pentru efortul sau de a castiga bani pentru familie.Poate gandesti ca aceasta este responsabilitatea lui, deci de ce ar trebui sa-i multumesti fiindca isi face datoria? Doar pentru ca ceva e de datoria noastra nu inseamna ca nu vrem sa fie apreciat. Nerecunostinta, chiar si pentru ceva perceput ca datorie, este un defect serios la oricine.

Daca nu gasesti nimic de apreciat la el, atunci poti face cateva lucruri.Intai trebuie sa crezi in valoarea lui, si sa privesti la partea sa buna. Un citat din Goethe spune: „daca vei trata un om dupa cum este el, el va ramane asa cum este,dar daca il tratezi dupa cum ar putea si ar trebui sa fie, el va deveni un om mai bun”.

Un alt lucru este sa-ti amintesti de lucrurile bune pe care le-a facut in trecut si sa le apreciezi acum.Cateodata asta poate fi motivatia care il va face sa continue.

Privind la calitatile lui, mai mult decat la defecte, vei gasi ceva de apreciat. De obicei, ceea ce pare a fi un defect poate ascunde o calitate pe care folosirea celor trei A o poate scoate la iveala.


Tema pentru acasa
Povesti de succes

Sursa: Dulce casa…: Feminitatea care fascineaza (4)