04.13.09
Rugăciunea pentru duhovnic înainte de spovedanie
Ca urmare a unui comentariu primit la articolul „Rugaciune pentru cautarea unui duhovnic”, m-am hotărât să reproduc mai jos două fragmente din cartea „Sfânta Taină a Spovedaniei pe înțelesul tuturor” scrisă de Protos. Ioachim Pârvulescu. Vă doresc lectură cu folos!
„Chiar dacă nu avem un duhovnic iscusit de ne vom ruga, vom afla adevărul
Nu toți oamenii au posibilitatea de a întâlni mari duhovnici sau, mai mult, de a se spovedi la ei. Însă totul depinde de penitent. Dacă avem o mare nelămurire în viață, nu știm ce să facem, nu avem pe cine să întrebăm, atunci trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu din toată inima noastră și să zicem: „Doamne, pune cuvânt în gura duhovnicului meu pentru a-mi spune ce să fac”. Și așa, dacă ne rugăm din toată inima, datorită credinței noastre, Dumnezeu ne poate spune lucruri mari și prin gura unui păcătos de duhivnic.
Atunci când suntem în genunchi înaintea duhovnicului la Spovedanie să ne închipuim că suntem înaintea lui Dumnezeu și să ne dăruim total, să ne imaginăm că Dumnezeu este prezent de față, vede și aude tot.
Deci foarte mult face rugăciunea dianinte de Spovedanie pentru ca aceasta să aibă un efect binefăcător.
Trebuie să ne rugăm pentru duhovnic înainte de Spovedanie
De preferat este ca duhovnicul să fie bun. Dacă nu-l putem găsi bun, să ne spovedim la el așa cum este!
Însă atunci când te spovedești, să te rogi înaintea lui Dumnezeu ca să pună în gura și în mintea duhovnicului răspunsul la ceea ce te frământă.
Deci rugăciunea acesta pentru duhovnic, înainte de Spovedanie, este foarte importantă. Nu trebuie să aștepți un răspuns sau un sfat de la duhovnic și să stai cu mâinile în șold, ci trebuie, în primul rând, să-l ajuți pentru a te putea ajuta. Să te rogi zicând: „Doamne pune în mintea și în gura duhovnicului meu răspunsul care îmi este de folos”.
Dacă ai ceva de întrebat pe duhovnic, întâi să te rogi lui Dumnezeu să-i pună în minte răspunsul. Dacă nu te rogi, poți primi un răspuns mai mult omenesc. Acel răspuns obiectiv, divin și folositor vine doar datorită stării sufletești a penitentului.”
03.30.09
Rugaciunea stareților de la Optina
Doamne! Dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi va aduce ziua ce vine. Doamne! Dă-mi să mă încredințez deplin voii Tale celei sfinte. În fiecare clipă din ziua aceasta îndrumă-mă și ajută-mă în toate. Învață-mă să primesc cele ce mi se întâmplă cu suflet liniștit și cu neclintită încredințare că în toate este sfânta Ta purtare de grijă. Călăuzește-mi cugetul și simțurile, faptele și cuvintele. În împrejurările neprevăzute, dă-mi să țin minte că toate sunt trimise de către Tine. Învăță-mă să mă port cu inimă deschisă și înțelepciune față de toți cei dimprejurul meu, fără să tulbur și să supăr pe nimeni. Doamne! Dă-mi putere să duc greutatea acestei zile și toate cele ce se-ntâmplă de-a lungul ei. Îndrumă voia mea și învață-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert și să iubesc. Amin.
Tort de post cu crema de banane
Săptămâna trecută am găsit pe internet o rețetă de tort de post cu cremă de banane pe care am încercat-o sâmbătă. Cum rezultatul a fost peste așteptări, m-am gândit să v-o împărtășesc:
Blat:
- 1 pahar zahăr
- 1 pahar apă minerală
- 1 și jumătate pahar faină
- 1/2 pahar ulei
- 1 lingură gem
- 1 lingură nucă macinată
- 1 lingură cacao
- 1 lingură pesmet
- esență de rom
- 1 pliculeț praf de copt
Se amestecă toate ingredientele și se împarte compoziția în două. Se coc două foi în tava rotundă. Timp de coacere: 20 min. la 180°C.
Crema:
- 2 banane
- 1 lămâie
- 1/2 pachet margarină (pentru copt)
- 1/2 cană zahăr (pudră)
- 4 banane (pentru ornat)
Se pasează cele două banane, se amestecă cu coaja rasă și cu zeama de la lămâie, cu margarine alifiată și zahărul. Se omogenizează compoziția, apoi se dă la rece 10 minute. Dacă după cele 10 minute vi se pare prea lichidă, se poate amesteca cu puțin gris fiert cu apă.
Când s-au răcit, foile se umplu și se acoperă cu crema de banane. Se ornează apoi cu felii de banană.
Iată cum mi-a ieșit mie:
03.25.09
Tort de post cu cremă de cafea
Pentru că se apropie praznicul Bunei Vestiri, m-am gândit să vă împărtășesc o rețetă de tort de post cu o cremă mai puțin grasă decât variantele clasice de cremă cu margarină.
Blat:
- 200 g făină
- 200 g margarină
- 200 g zahăr
- 100 g nucă măcinată
- 1 pachețel cu zahăr vanilat
Se întind 3 foi care se coc separat în tava de tort tapetată cu hârtie de copt.
Cremă de gris:
- 0,5 l apă
- 100-150 g zahăr
- 100 g margarină
- 50 g gris
- 3 linguri cafea
- esență de rom
- 100 g gem acrișor
Se face cafeaua apoi se strecoara. Se amestecă cu restul de apă și cu zahărul apoi se fierbe. Când dă în clocot se adaugă grisul în ploaie și se lasă să clocoteasca 4-5 min. amestecând continuu.
Se lasa la răcit, apoi când este călduț se pune esența de rom și se toarnă peste margarina alifiată și se omogenizează (dacă se taie crema, puteți să mai preparați puțin gris fiert și să-l adăugați).
Se umplu foile și laterala tortului cu crema de cafea, iar deasupra se pune gemul.
Nota: crema se poate face si cu zeamă lamaie în loc de cafea (dar pentru o altă rețetă de blat).
Nu am nici o fotografie cu acest tort, însă cam așa ar trebui să arate:
03.24.09
Rugăciune pentru căutarea unui duhovnic
Doamne, Tu care nu voiești moartea păcătosului, ci ca să se întoarcă și să fie viu, Tu care Te-ai pogorât pe pământ tocmai spre a învia pe cei ce suspină și care sunt morți prin păcat și spre a-i face vrednici să Te vadă pe Tine, Lumina cea adevarată, pe cât este cu putință omului, trimite-mi un om care să Te cunoască, pentru ca slujindu-l și supunându-mă lui din toate puterile mele, ca și Ție, și făcând voia Ta în a lui, să-Ți plac Ție, singurului Dumnezeu, și să mă învrednicesc și eu, pacatosul, de Împărăția Ta. Amin.
Maioneză de pufuleți (de post)
Am încercat și eu, în sfârșit, rețeta de maioneză de pufuleți pe care am găsit-o pe blog-ul Nataliei și mărturisesc că s-a bucurat de un foarte mare succes. V-o împărtășesc și vouă mai jos:
- o pungă de pufuleți
- o lingură muștar dulce
- zeama de la o lămâie
- ulei
Se înmoaie pufuleții cu puțină apă călduță și se pasează până la omogenizare. Se adaugă muștarul și ulei, apoi se amestecă (eventual cu mixerul) adăugând ulei și zeamă de lămâie până la obținerea cantității și consistenței dorite. Dacă maioneza este prea groasă se mai poate adăuga apă.
Este o alternativă perfectă la maioneza clasică din ou și se poate folosi în orice salată.
Chifteluțe de post din bureți
- 1 cană ciuperci pleurotus
- 2 cartofi cruzi mici
- 1 cartof fiert (sau 2 felii pâine înmuiată)
- 1-2 linguri pătrunjel verde tăiat mărunt
- usturoi
- ceapă
- sare
- condimente
Se pun ciupercile la fiert apoi se dau prin mașina de tocat carne sau se toacă mărunt. Se curăță cartofii cruzi și se dau prin răzătoarea mică. Se pasează cartoful fiert sau se mărunțește bine pâinea înmuiată și se amestecă cu ciupercile, pătrunjelul și cartofii rași. Se adaugă sare, usturoi, ceapă și condimente după gust. Se fac chiftele mici care se coc la cuptor în tava unsă cu ulei sau în tigaie, pe ochi. În timpul coacerii chiftelele trebuie întoarse pe ambele părți.
Gogoși de post
-
3 cești apă - 1 ceașcă ulei
- 1 ceașcă zahăr
- drojdie proaspătă cât o nucă (sau 3 lingurițe drojdie uscată)
- 1 linguriță scorțișoară
- 1 linguriță rasă cojă de lămâie
- 2 plicuri zahăr vanilat
- 1 linguriță sare
- făină cât cuprinde
Se dizolvă drojdia în puțină apă calduță cu o linguriță de zahăr. Într-o oală se amestecă apa călduță, uleiul, zahărul, sarea și mirodeniile.
În ligheanul cu făină se toarnă drojdia și amestecul obținut anterior. Se frământă bine având grijă ca aluatul obținut să fie moale. Se lasă la cald să crească.
Se întinde o foaie groasă de 1 cm, se taie cu un pahar gogoși și se mai lasă 15 min. să crească.
Se coc în ulei încins și se pudrează cu zahăr.
03.12.09
„N-ai nevoie să laşi impresie bună duhovnicului“
Nu faceţi cu nici un chip o spovedanie aşa, tradiţională, raţională, ci afectivă. Să spuneţi păcatul cu gustul lui, cu mustul lui, că de multe ori chiar mărturisirea după un îndreptar de spovedanie poate fi o spovedanie raţională. Deci, să fiţi bine spovediţi! Asta-i taină care mântuieşte! Păcatele dezlegate nu se mai iau în vedere, spune şi Sfântul Ioan Gură de Aur, nici la Vămile Văzduhului, nici la Judecată de Apoi, unde cel mai mare lucru cu care trebuie să ne prezentăm este dezlegarea de păcate.
Dă-ţi seama ce uşor poţi să te mântuieşti! Şi te duci la un semen de-al tău să-i spui, la un om, nu la un înger.
Nu trebuie să existe ruşine la spovedit. Aceasta este o armă foarte eficace a diavolului, să-ţi dea ruşine la spovedit.
O spovedanie bună înseamnă să spui tot. Dacă te ruşinezi, ascunzi din păcate. Apoi, să vă cercetaţi oriunde, să vă controlaţi, că e mare greşeală să nu fii înregistrat în tot ce faci. Urmăriţi-vă pe voi înşivă, înregistraţi-vă paşii şi mintea. Pentru că se poate să te speli pe faţă şi să te speli numai la o subţioară, dar pe una să nu te speli, uiţi.
N-ai nevoie să laşi impresie bună duhovnicului. Duhovnicul se simte bine când îi spui cele mai urâte păcate, pentru că are bucuria că te-a uşurat şi te-a scos din adânc de ape. Tu eşti la doi metri adâncime în apă, de ce îi spui că eşti numai la jumătate de centimetru?
Spovedeşte-te curat. N-are nevoie duhovnicul ca să te lauzi tu pe tine. Şi pe urmă, vă mai spun şi altceva, el este plin de har şi te simte, nu este prost, îşi dă seama. Credeţi că Dumnezeu a făcut duhovnic pe oricine? Şi atunci, te simte şi, delicat, poate să-ţi spună: „De ce mă minţi, mai frate?” Pentru că duhovnicul nu poate să-ţi lase impresia că-ţi cunoaşte ţie păcatele. Îi descoperă Dumnezeu într-un fel, că te dai tu de gol. Puneţi mâna pe creionaş şi notaţi păcatele. Altfel, ţi-l poate dilua mai târziu satana. Dar, dacă nu te-ai pregătit, şi te-ai dus întâmplător, şi te-ai lăsat pe seama duhovnicului, şi ai omis o serie întreagă de păcate pe care nu le-ai spus, acelea nu sunt iertate.
Taina Pocăinţei cuprinde patru elemente:
1. Să nu mai faci păcatul.
2. Să-l mărturiseşti.
3. Să te dezlege duhovnicul.
4. Canonul.
Iar dacă nu puteţi să faceţi canonul pe care vi l-a dat, sunteţi în culpă. Trebuie să vă spovediţi că nu aţi putut să faceţi canonul sau nu aţi vrut. De ce să nu se poată face? Chestia asta că-l fac sau nu-l fac, mai ales că nu-l fac, trebuie s-o discutaţi cu duhovnicul care vi l-a dat. E singurul care poate să vi-l uşureze.
(arhim. Arsenie PAPACIOC, Sfânta Taină a Spovedaniei)
